Tablou unidimensional

Plan de lucru

Taxonomii ale obiectivelor

Taxonomii ale obiectelor.

Taxonomia a obiectelor reprezinta o clasificare sistematica a finalitatilor procesului de invatamint.

Obiectivul este o reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in cadrul unei secvente educationale,concentrindu-se asupra rezultatului la care trebuie sa ajunga intr-o secventa determinata proiectindu-l sub forma unui "dat" care poate fi detectat si evaluat.

Scopul se concentreaza asupra desfasurarii actiunii anticipindu-i etapele si operatiile prin prisma unei finalitati generale mai indepartate.

Formularea obiectivelor operationale tin de unele cerinte ca:

• sa fie clare,explicite atit cit pentru elev cit si pentru profesor;
• sa fie accesibile majoritatii elevilor si realizabile in interval de timp efectiv;
• sa corespunda particularitatilor de virsta a elevilor si pregatirii anterioare;
• sa nu fie prea numeroase;
• sa desrcie un compartiment observabil si masurabil(nu se admite verbul "sa poata" si "sa cunoasca";
• sa vizeze o operatie singulara;
• sa fie transmisibile de la situatii pedagogica la o situatie reala de viata;
• sa reflecte activitatea elevului si si nu al profesorului.

Una din cele mai cunoscute taxanomii,este taxanoimia lui Benjamin Bloom, bazata pe obiective cognitive,care poate fi complectata de taxonomia lui Krathwohl, bazata pe domeniul activ si taxonomia lui Simpson, domeniu psihomotor.

Pentru fiecare domeniu sunt identificate competente care marcheaza cresteri pe fiecare din acestea niveluri.
Bloom a identificat stadiile invatarii urmarind firul logic al gindirii.Inainte de orice trebuie sa cunosti conceptul,apoi sa-l inveti,apoi sa-l poti aplica ,sa-l poti analiza,sa fii capabil sa sintetizezi si sa-i evaluezi.

In 2001 ele au fost revezuite si formulate sub forma unor verbe.

1. A tine minte:a recunoaste,a descrie,a identifica,a numi,a gasi.
2. A intelege:a interpreta,a sumaliza,a parafraza,a clasifica,a compara,a explica,a exemplifica.
3. A aplica:a implementa,a folosi,a executa.
4. A analiza:a compara,a organiza,a atribui,a sublinia,a structura,a integra.
5. A evalua:a verefica,a critica.a experementa,a judeca,a testa,a monotoriza.
6. A crea:a construi,a planifica,a inventa,a face.

Pentru domeniu afectiv (Krothwohl) el incadreaza:

1. Receptare;
2. Reactie sau respuns;
3. Valorizare;
4. Organizare;
5. Caracterizare;
6. Evaluare.

Pentru domeniu psihomotor (Simpson):

1. Perceprtie (percepere);
2. Dispozitie;
3. Reactie dirijata;
4. Automatism;
5. Reactie complexa;
6. Evaluare.

Strategii didacticii aplicate in predarea-invatarea informaticii.

Strategii didacticii aplicate in predarea-invatarea informaticii.

   Strategia didactica-presupune integrarea logica a mai multor metode,procedee tehnici si mijloace didactice cre se utilizeaza pentru realizarea sarcinilor didactice.

De acestea strategii depinde reusita activitatii didactice.

        Procesul-este o segventa a metodei.
        Tehnica-tehnica presupune imbinarea mai multor procedee didactice.

        Metoda-plan de actiune  transpus intr-un ansamblu de operatii mentale si practice prin care                               elevii dobindesc cunostinte,priceperi,capacitati si atitudini.                                                                                                                                                                           

    Functiile metodelor de instruire,se divizeaza in doua categorii:
a)Functii generale;
b)Functii specifice;

Din cele generale:
1.Functia cognitiva,care vizeaza organizarea si derijarea cunostintelor si a invatarii.
2.Functia instrumentala(operationala),care are functia de a intermedia intre obiective si rezultate intre    elev si materia de studiat.
3.Functia normativa,care arata cum sa se preda,cum sa se invete astfel incit sa se atinga performantele    propuse.
4.Functia motivationala,stimuleaza curiozitate,creativitatea si unele aspecte individualizate ale                elevilor.
5.Functia formativa,determina dezvoltarea proceselor psihice si motorii ,cit si insusirea cunostintelor      si formarea deprinderilor.

 Din cele specifice:
Sunt proprii fiecarei metode in parte.

Sugestii metodologice pentru compartimentuui Editarea textelor (aplicatia Microsoft Word)

Sugestii metodologice pentru compartimentuui Editarea textelor (aplicatia Microsoft Word)

Pentru acest compartiment ,conform curriculumului se vor realiza urmatoarele subcompetente.

Sb1.Aplicarea operatiilor specifice editarii textelor.
Sb2.Utilizarea instrumentelor de corectare gramaticala a textelor;
Sb3.Crearea si prelucrarea listelor;
Sb4.Crearea si editarea tabelelor;
Sb5.Crearea si editarea diagramelor;
Sb6.Inserarea obiectelor;
Sb7.Utilizarea instrumentelor de grafica orientat pe obiecte;
Sb8.Utilizarea instrumentelor de formatare a imaginilor din componenta documentelor.

Pentru realizarea acestor subcompetente vom propune spre studiu urmatoarele notiuni:
Tehnoredactare,pregatirea tehnica si grafica a unui text inainte de a fi tiparit.
Tehnoredactare se realizeaza prin mijloace care permit prelucrarea textului si utilizarea diversilor instrumente.

La formatarea caracterelor se stabilesc urmatoarele caracteristici:

• fontul;
• stilul de afisare;
• dimensiune;
• culoare de afisare;
• efecte speciale;

Pentru a stabili acestea,din meniul Format se alege Font.
Fonturile reprezinta un set maxim din 256 caractere,care au un aspect oratic comun si sunt identificate prin nume.

Stilurile reprezinta atribute ale caracterilor care pun in evidenta careva idei sau care subliniaza careva proprietati.

Pentru formatarea paragrafului,se tine cont de obtiunile care le ofera proprietatea Paragraph din meniul Format.

Stabilirea proprietatii pentru paragrafe incadreaza urmatoarele :

• alinierea;
• indentareal
• spatiul dintre liniile paragrafului;
• efecte speciale la nivel de paragraf.

Indentarea-determina pozitia de orizontala a marginilor fiecarui paragraf.
Efecte speciale le determina cu Border and Shading.

La nivel de pagina,formatarea se realizeaza utilizind meniul File-Page Setup.

Se incadreaza urmatoarele proprietati:

• dimensiunea fizica;
• orientarea;
• marginile;
• dimensiunea antetului si subsolului;
• alinierea pe verticala a textului;

Pentru a stabili antetul subsolului din meniul View-Header and Footer.
Pentru a aranja textul in coloane ,alegem obtiune Colomns-Format.
Pentru a numerota din meniul Insert-Page Numbers.

Listele -reprezinta fragmente de texte in care fiecare paragraf este evidentiat cu un simbol sau cu un numar de ordine:
-liste marcate;
-liste numerotate;
Format-Bullets and Numbering

Pentru tabele este bine sa se difineasca notiunea de tabel-un obiect complex format din linii si coloane intersectia fiecarui rind cu o coloana formeaza o celula.

In fiecare tabel dreptul sa indicam urmatoarele:

• texte;
• numere;
• formule;
• obiecte create cu alte aplicatii.

Tabel-Insert

Operatiile ce tin de tabele:

• stergerea;
• copierea;
• impartirea tabelului in 2 parti(Split Cells);
• unirea a doua sau mai multe celule(Merge Cells);
• deplasarea in cadrul tabelului cu ajutorul tastaturii;
• Shift+tab=deplasara in celula anterioara.

Pentru rederectioanrea textului se selecteaza optiunea "Text direction".
In tabelele din Word se pot efectua si sortari in ordinea ascendenta sau descendenta.Si in Word putem utiliza si formulele de calcul.

Pentru inserarea obiectelor grafice se tine cont de urmatoarele:
In aplicatia Microsoft Word se pot adauga obicte din urmatoarele aplicatii sau formule.

Microsoft Word at permite scrierea textelor in format artistic.

Microsoft Graceart ne permite sa realizam grafice si diagrame.

Toate acestea le putem utiliza prin Insert-Object.

Aplicatia Microsoft Word permite sa se realizeze imagini proprii cu ajutorul barei Drawing.

Pentru a crea un obiect integru ,utilizatorul selecteaza fiecare obiect si efectueaza gruparea acestora.

Diagramele reprezinta imagini in care valorile datelor numerice sunt redate prin dimensiunile unor obiecte grafice.

Elementele diagramei sunt:

• titlu;
• zona de desenare;
• axa abscisii x;
• axa valorilor y;
• legenda.

Tipurile de diagrma propuse pentru clasa a 7-a sunt:

• diagrama cu culoare;
• diagrama cu bare;
• diagrama liniara;
• diagrama circulara.

Lectia-forma fundamentala a procesului de instruire la informatica.

Lectia-

forma fundamentala a procesului de instruire la informatica.

          Lectia-este forma fundamentala a procesului de invatamint in care se desfasoara activitatile                             elevilor sub conducerea cadrului didactic intr-o unitate de timp delimitata.

Lectia se desfasoara intr-o succesiune de etape ,care confera o anumita structura.
Tipul de lectie se stabileste in functie de materia de studiul si proiect proporiu-zisa a materiei date.

Tipurile principale ale lectiei sunt:

1. Lectia de transmitere sau insusirea cunostintelor;
2. Lectia de formare,de priceperi si de deprinderi;
3. Lectia de recapitulare si sistematizare a cunostintelor;
4. Lectia de evaluare a performantelor scolare;
5. Lectia mixta(combinata).

Pentru lectia de tip I structura este urmatoare:

1. Momentul organizatoric,care asigura conditiile unei bune desfasurari a lectiei.
2. Pregatirea pentru tema noua,care consta in actualizarea unor cunostinte anterior dobindite care sunt necesare pentru studiul temei noi.
3. Anuntarea subiectului lectiei ,deseori se propune o metoda accesibila pentru ai motiva pe elevii si ai conteresa pentru studiul temei propuse.
4. Transminterea cunostintelor care de fapt ocupa cea mai mare parte a timpului fiind utilizate strategii specific,iar activitatea de invatare este dirijata de catre profesor prin prezentarea noului continut.Tinindu-se cont de activismul elevilor pentru a fi dobindite performantele necesare pentru aceasta lectie.
5. Fixarea cunostintelor care poate fi realizata prin conversatii sau aplicatii practice .
6. Explicarea si anuntarea temei pentru acasa.Valente ale acestui tip de lectie,pot fi:lectia prelegere,lectia dezbatere,lectia introductive sau lectia vizita.

Pentru lectia de tipul II:

Acest tip de lectie contine forma structurala:

1. Moment organizatoric;
2. Anuntarea subiectului lectiei;
3. Actualizarea sau prezentarea unor cunostinte ce prezinta suportul theoretic al exersarii.
4. Explicarea si demonstrarea modulului actiunii executat,realizate de regula de cadrul didactic in vederea formarii la elevi a actiunilor indicate.
5. Exersarea propriu-zisa ,care se realizeza sub indrumarea profesorului ,iar apoi sub forma unor exercitii variate.Acestea exercitii sunt dozate si gradate.
6. Evaluarea rezultatelor obtinute.

Pentru al III-lea tip de lectie:

Acest tip de lectie urmareste considerarea sistematizarea si uneori completarea cunostintelor si deprinderilor elevilor.
Aceasta se organizeaza la sfirsitul unui capitol,la sfirsitul simestrului sau an scolar ,inainte de a fi efectuata evaluarea initiala.

Structura acestei lectii:

1. Moment organizatoric;
2. Anuntarea subiectului lectiei;
3. Recapitularea propriu-zisa ,care poate fi efectuata in baza unei conversatii dupa un plan anumit sau expunerea sinteza de catre cadrul didactic.
4. Aprecierea rezultatelor.

Al IV-lea tip de lectie:

Care are ca functie :diagnoza si conexiunea inversa a cunostintelor ,perceptiei,deprinderilor obtinute.

Structura acestei lectii:

1. Moment organizatoric;
2. Anuntarea subiectului lectiei;
3. Evaluare propriu-zisa;
4. Aprecieri generale concluzii,recomandari.

Variante de tip lectie evaluare:

Lectia de evaluare orala,lectia de evaluare cu ajutorul calculatorului ,lectie mixta(combinata).

 Al V-lea tip de lectie:

1. Moment organizatoric.
2. Verificarea cunostintelor si deprinderilor anterior dobindite.
3. Pregatire pentru tema noua
4. Anuntarea subiectului lectiei
5. Transmiterea noilor cunostinte
6. Fixarea cunostintelor
7. Anuntarea si explicarea temei pentru acasa

Dupa numarul de elevi care participa la realizarea sarcinilor ,activitatea elevilor poate fi organizata:

• frontal;
• pe grupe;
• individual.

Activitatea frontala:desemneaza modul de organizare in care profesorul lucreaza direct cu clasa intreaga .Un dezavantaj al acestei modalitati de organizare este ca elevii au un rol mai mult pasiv si nu exista posibilitatea de diferentiere a instruirii.

Activitatea pe grupe:presupune ca grupele sunt constituite prin divizarea colectivului si functioneaza doar pe parcursul realizarii unei sarcini.Fiecare grupa isi desfasoara activitatea independent de cealalta prin cooperare dintre membrii sai.

Activitatea individuala:Presupune ca fiecare elev,realizeaza sarcini independent .Sarcinile de lucru in acset caz pot fi :commune sau diferentiale pe categorii de elevi de la cel mai slab la cel mai puternic.

Alte forme de organizare sunt:

1. Consultatii;
2. Ore obtionale;
3. Cercuri pe materii;
4. Jocuri si concursuri scolare;
5. Serbari scolare;
6. Intilniri cu personalitati in domeniul stiintei si tehnicii;
7. Excursii si vizite didactice;
8. Activitatea cultural distractive;
9. Vizionari de spectacole.

Alt tip de lectie:

Cadrul ,evocare ,reflexie ,evaluare este un procedeu efficient prin care profesorii ii indruma pe elevii spre intelegere si crearea unei atitudini personale asupra celor invatate.

Acest cadru ofera posibilitatea ca eleii sa examineze critic informatiile si in baza lor sa-si reconstituie propria imaginatia ,asupra evenimentelor studiate.

Etapele unei astfel de lectii sunt:

1. Evocare;
2. Realizarea sensului;
3. Reflexia;
4. Extinderea in caz de necessitate.

1.Se provoaca interesul ,se stimuleaza elevul pentru a se gindi la ceea ce stie si poate sa faca.La aceasta etapa se stabilesc obiectivele invatarii care permit formarea cunostintelor,obiectivelor si atitudinilor celor ce invata.La aceasta este necesara implinirea activa a elevilor ,datorita careia ei devin constienti de propria lor gindire si isi formeaza limbajul propriu.

2.La aceasta etapa,cel care invata vine in contact cu noile informatii sau idei,aceasta faza de invatare permite profesorului sa aiba o influenta mai redusa asupra elevilor si sa-si mentina in mod active si independent straduinta de a-si forma noi concept.Aceasta etapa permite elevilor  sa-si mentina interesul care a fost stabil in faza de evocare .Rolul profesorului de a monotoriza doar activitatea.Subiectul lectiei va realiza prin divesre activitati  care sunt relevante pentru obiectivele stabilite.

3.In aceasta etapa ,permite sa se consolideze cunostintele noi si sa-si restructureze activ schema de invatare ,pentru a include in ea unele concept noi.Aceasta etapa permite sa aiba loc invatare durabila caracterizata de schimbarea propriu-zisa ,care permite formrea unor nou set de comportamente sau a unor convingeri noi.Tot odata  aici este bine sa ne amintim sis a intelegem toata experienta parcursa in activitate.

4.Faza acesata reflecta sistemul de cunostinte,abilitati si atitudini ,care permit formarea unor competente si este nevoie de a le aplica in diferite situatii de integrare.
Sarcina acestei etape,este de a implica elevii in conditii de integrare autentice.Adica,de a rezolva situatii reale din viata care stimuleaza mobilizarea resurselor interne si externe ale elevilor.La aceasta etapa se propun studii de caz ,alaborare de proiecte  fie individuale fie in grup ,care sunt realizate nu pe parcursul unei lectii.

Evaluarea la informatica.Evaluarea initiala,formative si sumativa.Elaborarea matricii de specificatii si baremul de notare.

Evaluarea la informatica.Evaluarea initiala,formative si sumativa.Elaborarea matricii de specificatii si baremul de notare.

Conform teoriei educationale,evaluarea reprezinta o actiune care consta in raportarea rezultatelor obtinute la un system de criterii specific.Actul evaluarii presupune 2 componente :

1. Мasurarea;
2. Аprecierea rezultatelor scolare;

Obiectul de studiU  informatica prin continutul si formele de organizare permite aplicarea celor mai avansate forme si metode de evaluare incepind de la observarea in clasa ,pina la utilizarea calculatorului pentru testarea cunostintelor.

Metoda contemporana presupune urmatoarele tehnici de evaluare:

1. Observarea si aprecierea verbal;
2. Chestionarea orala;
3. Lucrarile scrise;
4. Testele docimologice;
5. Verificarea cunostintelor prin lucrarile practice;
6. Verificarea cunostintelor prin utilizarea calculatorului;
7. Proiectele si portofoliile;
8. Examinele etc.

Fiecare din acestea tehnici isi au avantajele si dezavantajele sale.

Cele mai avantajoase tehnici de verificarea cunostintelor sunt testele docimologice.Avantajele acestui tip de evaluare ar fi:

• intr-un timp scurt profesorul poate evalua toti elevii clasei.Poate diagnostic lacunile in predare-invatare si imbunatati acest process.
• itimii utilizati sunt usor de construit,iar raspunsurile sa corespunda rezultatelor invatarii urmarit de catre profesor.
• intr-un interval de timp redus poate fi verificat un volum mare de informatie;
• elevii pot cuprinde o gama larga de continuturi studiate;
• acest tip de teste este impugn elevii sa fie pregatiti permanent.

Teoria si practica evaluarii evidentiaza mai multe criteria pe baza carora pot fi clasificati itimii inclusi in testele docimologice.Unul din acestea cel mai des utilizat este al gradului de obiectivitate .In functie de acestea,itimii pot fi clasificati in 3 mari categorii:

A.Itemii obiectivi;
B.Itemii semiobiectivi;
C.Itemii subiectivi(cu raspuns deschis)

A.Itemii obiectivi asigura un grad inalt de obiectivitate in masurarea rezultatelor scolare.Raspunsul asteptat este bine determinat ca si notarea acestuia acest tip de itimi incordeaza urmatorii itimi:

• Cu alegere duala;
• De tip pereche;
• Cu alegere multipla;
• De tip cauza-efect;

Alegere duala:Da\Nu,Yes\No,True\False.
De tip pereche:permit ca raspunsul asteptat sa nu fie intotdeauna unic determinat ,modalitatea de coletare si notare educindune ori mici diferente de la un corector la altul.

В.Itemi semiobiectivi.
Astfel de itimi sunt:

• Raspuns scurt;
• Intrebari structurate;

C.Itemii subiectivi ,solicita;care permit valorificarea capacitatilor ale elevilor ,sunt usor de construit ,insa trebuie sa se tina cont de modul de elaborare a schemei de notare.

Itemii corespunzatori sunt:

• rezolvare de problema;
• eseul structurat;
• eseul nestructurat;

Putem clasifica forme de evaluare in functie de timpul cind se aplica acestea.

1. Evaluarea initiala ,aceasta conduce la formarea unei imagini despre bagaje de cunostinte ale elevului care porneste la drum.Evaluare initiala permite sa determinam ce cunostinte are elevul inainte de al invata ceva nou .Astfel de evaluare se efectueaza de obicei la inceputul anului scolar.
2. Evaluare formative(continua) se aplica pe intreaga durata a programului de studio in cadrul fie a lectiilor ,fie la incheerea unei unitati de invatare.Acesata forma de evaluare ne permite sa determinam daca procesul de intruire este efficient si totodata previne insuccesul unor elevi.
3. Evaluarea sumativa ,forma de evaluare traditional efectuat la sfirsitul fiecarei unitati de invatare ,semestru sau an de studiul.Aceasta cuprinde intreaga materie in conformitatea cu program scolar.Rezultatul unei astfel de evaluari nu reflecta intotdeauna adevaratul nivel de performanta al elevului.Insa are effecte positive aspra capacitatilor fiecarui elev.

Pasii in elaborarea a unui test de evaluare:1.Proiectarea matricei de specificatii;
2.Stabilirea competentelor specific\subcompetentelor care urmeaza sa fie evaluate;
3.Elaborarea obiectivelor de evaluare ,derivate din subcompetentele evaluate;
4.Alegerea tipului de itemi si construirea itemilor;
5.Elaborarea baremului de corectare;
6.Elaborarea schemei de notare.

Matricea reprezinta un tabel cu linii si coloane,care incadreaza someniile cognitive si subcompetentele sau continutul care trebuie de evaluta

Pasii de creare a matricii de specificatii:1.Profesorul decide ce competente\subcompetente va evalua.
2.Profesorul decide care este ponderea competentelor\subcompetentelor avaluate in testul sau in functie de numarul orelor prevazute de curriculum \proiectul de lunga durata.
3.Profesorul decide ce domeniul de unoastere va evalua.
4.Profesorul decide care este ponderea domeniilor de cunoastere pe care le va evalua.
5.Profesorul calculeaza ponderea competentelor\subcompetentelor pentru fiecare domeniu de cunoastere.

Metodologia studierii compartimentului Structura calculatorului si retele de calculatoare(clasa a 7-a)

Metodologia studierii compartimentului:Structura calculatorului si retele de calculatoare(clasa a 7-a)

Pentru acest compartiment sunt vizate urmaroarele subcompetente:

Sb1.Descrierea formulelor de reprezentare,stocare,codificare si transmiterea a informatiei(Sc1);.1
Sb2.Estimarea cantitatii de informatie ce se contine in mesajele text,grafice audio si video(Sc2);
Sb3.Codificarea si decodificarea numerelor naturale a informatiei textuale(Sc3);
Sb4.Identificarea si descriere destinatiei partilor componente ale calculatorului;
Sb5.Clasificarea calculatoarelor;
Sb6.Utilizarea corecta a terminilor specifici informaticii in enunturi si comunicari;
Sb7.Utilizarea componentelor sistemului de operare destinate lucrului in retea;
Sb8.Argumentarea necesitatilor securitatii calculatoatoarelor si a retelei;

Conform curriculumului pentru acest compartiment sunt rezervate 8 ore.Atunci cind proiectam acest compartiment il divizam in II unitati de invatamint:
-informatia sisteme de numeratie;
-structura si functia calculatorului;

Acest compartiment se evidentiaza in urmatoarele teme:

1.1 Purtator de informatie

Pentru etapa de evocare este bine sa analizam urmatoarele intrebari reper:

1. Ce rolul joaca informatia in viata noastra?
2. Cum poate fi pastrata si transmisa informatia?
3. Cum putem prelucra informatia?

Pentru etapa realizarea sensului,elevii trebuie sa retina urmatoarea informatie:
-Purtatorii de informatie-este obiectul material folosit pentru pastrarea,transmiterea sau prelucrarea informatiei;
-Elevii trebuie sa distinga purtatorii statici si purtatorii dinamici.
Pentru fiecare termen ,profesorul trebuie sa aduca exemple.

La etapa refletie pot fi propuse un sir de exemple unde figureaza notiune de informatie si purtator de informatie(ex.2-7 pag.6)

La etapa extindere se propun elevilor proiecte pentru analiza unor notiuni si aparitia lor istorica.

Ca metodele pot fi propuse :

• Chestionarea orala;
• Conversatia
• Exemplificarea;
• Studiul de caz

1.2 Sisteme de numeratie

Evocare:

1. Ce rolul joaca informatia numerica in viata noastra?
2. Ce moduri de descriere a numerelor cunoasteti?
3. Prin ce difera modul de reprezentare numerelor in cifre romane si arabe?
4. Ce reguli folosim la efectuarea operatiilor aritmetice la valori numerice?

Sistemul de numeratie-totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor impreuna cu multimea cifrelor.
Sa se clasifice sisteme de enumeratie;
Sa se determine regula de reprezentare a a numerelor;
Sa se distinga notiunea de codificare si decodificare a informatiei (operator de transformare a informatiei in segvente de cifre binare se numeste codificare).
La codificarea si decodificarea  participa dispozitive de intarare a informatiei in calculator si dispozitivele de iesire.

La reflectie:Se propun diverse exemple pentru evaluarea numerelor dintr-un sistem de enumeratie oarecare in sistemul zecimal.

La extindere:Studiul de caz,pentru studiul al aparitiei cifrelor arabe,romane,a sistemului pozitional si nepozitional.

Ca metode:

• Problematizarea;
• Studiu de caz;
• Rezolvarea exercitiilor;
• Converstia;

1.3 Codificarea textelor

Pentru reazlizarea sensului,vom puncta unele notiuni:
Fiecare caracter folosit la reprezentarea informatiei in forma de text ii corespunde 8 cifre binare in calculator si aceasta corespondenta se efectueaza cu ajutorul codului ASCII care corespunde .

1.4 Cantitate de informatie

 Atragem atentia la cantitatea in calculator  ce reprezinta in siruri formate de siruri binare.Numarul minim de cifre binare necesar pentru codificarea si decodificarea informatiei exprima cantitatea de informatie.
Cantitatea de informatie ce se contine intr-o cifra binara(bitul) este utilizata drept unitate de masura a cantitatii de informatie.

Fiecare caracter al unui text,care este codificat cu ajutorul tabelului ASCII contine 8 biti de informatie iar cantitatea totala a informatiei intr-un text este de n octeti.

1.5 Cuantizarea imaginii

 Atragim atentie la:

• Ce se numeste imagine-reprezentarea unui obiect executat pe o suprafata prin actiunea directa a utilizatorului sau cu ajutorul unui echipament.
• Pentru a fi codificata o informatie sa se imparte in microzone:pixeli sau puncte.Descompunerea imaginii se efectueaza cu ajutorul unor rasturi.Densitatea punctelor se caracterizeaza prin puterea de rezolutie a echipamentelor.
• Setul de numere binare care reprezinta informatia fiecarui microzone se numeste imagine numerica.
• Operatia de transformare a imaginii dintr-un set de numere binare se numeste cuantizarea imaginii.

  I=xy pentru imagine alb-negru;

I=3xy pentru imagini colorate

1.6 Codificare si decodificare informatiei sonore

Atragem atentia la notiune de sunet.

Operatia de transformare a valorii unei marimi continue intr-o secventa de numere binare se numeste conversiune analog numerica sau digitalizare ,operatia inversa se numeste numeric analogica.

I=kf*T(biti)

T-tipul;
f-numarul de masurari pe secunda;
k-numarul de biti in reprezentare numerelor binare.